TABOR - Traditie şi Actualitate în Biserica Ortodoxă Româna
< Înapoi Link-uri
Cautare
NICOLAE-ŞERBAN TANAŞOCA

Tanaşoca, Nicolae-Şerban, filolog şi istoric, născut la 03.10.1941, la Bucureşti, din părinţi aromâni; formaţie: licenţiat (1964) şi doctor (1979) în filologie clasică (greacă şi latină) al Universităţii Bucureşti; specializat, prin activitatea de cercetare, în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, în bizantinologie şi balcanologie; cariera ştiinţifică şi universitară: cercetător ştiinţific (din 1964), director (1997-1999; 2008 - în continuare) la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române; conferenţiar universitar (bizantinologie, literatură comparată, limbă greacă) la Catedra de limbi clasice a Universităţii Bucureşti (1993-1994); profesor universitar (din 1997) la Catedra de Istoria şi Teoria Artei, asociat şi la Catedra UNESCO de Studii aprofundate Sud-Est Europene din cadrul  Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti (literatură generală şi comparată, clasicism greco-roman, bizantinologie şi balcanologie), şeful Catedrei de Istoria şi Teoria Artei (2004-2006); a participat la reuniuni ştiinţifice internaţionale şi a conferenţiat pe teme de bizantinologie şi balcanologie la Bucureşti, München (1972), Dubrovnik (1974), Praga (1977), Strasbourg (1979), Viena (1981), Sofia (1985), Paris (1998, 2002), Fribourg (1991), Salonic (1996), Atena (1998, 2007), Roma şi Napoli (2000). A contribuit substanţial la editarea izvoarelor bizantine ale istoriei românilor, a publicat, în volume şi periodice ştiinţifice şi culturale româneşti şi străine, studii, articole, recenzii critice privind cultura clasică greco-romană, literatura bizantină, istoria relaţiilor româno-bizantine, istoria romanităţii balcanice (istoria statului Asăneştilor, istoria aromânilor), istoria României moderne, istoria studiilor balcanice; principalele volume: Fontes Historiae Daco-Romanae, III. Scriptores Byzantini saec. XI-XIV, Bucureşti, 1975, XXXI + 569 p. (în colaborare cu Al.Elian) şi IV. Scriptores Byzantini et acta saec. III-XV, Bucureşti, 1982, XII + 586 p. (în colaborare cu H. Mihăescu, T. Teoteoi, R. Lăzărescu), Literatura Bizanţului, antologie de studii despre literatura bizantină, Bucureşti, 1971, 468 p., Platon, Menexenos. Introducere, text şi traducere, comentarii, Bucureşti, 22000, 125 p. Balcanologi şi bizantinişti români, Bucureşti, 2002, 231 p., Bizanţul şi românii. Eseuri, studii, articole, Bucureşti, 2003, 238 p., Unitate romanică şi diversitate balcanică, Contribuţii la istoria romanităţii balcanice, Bucureşti, 2004, 324 p. (în colaborare cu Anca Tanaşoca),  Poezie, retorică şi ideologie în literatura bizantină, 350 p. (pregătit pentru tipar), Atitudini, evocări, confesiuni, 300 p. (publicistică, pregătit pentru tipar); a tradus în româneşte (din franceză, germană, neogreacă) lucrări ştiinţifice importante din domeniul bizantinologiei (Paul Lemerle, Istoria Bizanţului), filosofiei (Christos Yannaras, Heidegger şi Areopagitul) şi balcanologiei (Max-Demeter Peyfuss, Chestiunea aromânească şi politica Austro-Ungariei, Georgios Prevelakis, Balcanii.Geopolitică şi cultură) şi a însoţit de bogate comentarii erudite traduceri din literatura bizantină (Dighenis Akritas, Alexiada Anei Comnena, Cronografia lui Mihail Psellos); a prefaţat traduceri din literatura bizantinologică (Hélène Ahrweiller, Ideologia politică bizantină, Dimitri Obolensky, Un Commonwealth medieval: Bizanţul); a iniţiat şi redactat, împreună cu E.Stănescu, publicaţia Études Byzantines et Postbyzantines, I,  Bucureşti, 1979, 309 p., devenită organul Societăţii Române de Studii Bizantine; a îngrijit ediţia română a lucrării lui Christian Cannuyer, Casele regale şi suverane din Europa, Bucureşti, 1996, 255 p., a editat şi însoţit de comentarii istorice volume de texte ale lui Gh. Tătărescu (Mărturii pentru istorie, Bucureşti, 1996, LXIV + 551 p., Regimul electoral şi parlamentar în România, Bucureşti, 2004) şi Take Ionescu (Amintiri. Discursuri pentru România Mare, Bucureşti, 2005, 398 p.); a activat o vreme în cadrul PNL ca editorialist şi redactor al ziarului Liberalul (1990-1993); premii: Premiul „Vasile Pârvan" al Academiei Române pe anul 1975 pentru lucrarea Fontes Historiae Dacoromanae, III (în colaborare cu Al. Elian),  Premiul Fundaţiei  „Andrei Şaguna" din Constanţa pentru întreaga activitate de cercetare în domeniul  istoriei romanităţii balcanice.